Grădina Botanică a fost înfiinţată în anul 1948, odată cu Facultatea de Farmacie, din iniţiativa şi sub îndrumarea ştiinţifică a profesorului de liceu Jablonkay István, numit şef lucrări, apoi conferenţiar (1948-1952), pentru predarea cursului de Botanică farmaceutică. El a înţeles că nu poate fi vorba de un învăţământ superior farmaceutic fără o Grădină Botanică. Primele amenajări au constat în marcarea terenului (amplasamentul actual), îngrădirea parcelei (un fost poligon de tragere), completarea populaţiilor de plante anuale şi perene cu ajutorul studenţilor anului I. La începuturile sale, Grădina Botanică era formată dintr-o mică porţiune de pădure de stejar (partea inferioară a pădurii Platoului Corneşti), un poligon, un teren de tenis, o popicărie, o livadă cu pomi fructiferi şi specii din flora spontană aduse pentru a fi plantate în pădure şi liziera inferioară a acesteia. Activitatea de amenajare şi întreţinere a fost încredinţată celor doi preparatori, Elisabeta Rácz-Kotilla şi Gabriel Rácz, care au asigurat lucrările practice şi au susţinut parţial şi cursurile de Botanică farmaceutică. Ceremonia simbolică de înfiinţare a grădinii a fost fixată pe ziua de 1 ianuarie 1949. După plecarea inopinată a profesorului Jablonkay István, disciplina de Botanică farmaceutică a fost încredinţată şefului de disciplină Gabriel Rácz. În această perioadă a fost amenajată şi mica clădire necesară păstrării seminţelor. Dintre cadrele didactice care şi-au adus contribuţia ştiinţifică şi organizatorică la prosperitatea Grădinii Botanice trebuie menţionaţi în mod deosebit profesorii Rácz Gabriel şi Csedő Carol. Cu dăruirea, tenacitatea şi perseverenţa de care a dat dovadă, prof. univ. Csedő Carol, cu sprijinul primit din partea conducerii UMF, la care s-a alăturat entuziasmul şi hărnicia salariaţilor grădinii, a făcut ca Grădina Botanică să prospere şi, prin tot ce s-a realizat să poată sta acum cu cinste, alături de instituţii de profil din ţară şi străinătate. Trebuie amintită Cseh Halmágy Anna care a proiectat platforma „Sistematica plantelor” cu un număr mare de familii indispensabile învăţământului farmaceutic. Pe parcursul anilor, la îmbogăţirea colecţiilor şi-au mai adus aportul şi alte cadre didactice universitare: Adám Ludovic, Kisgyörgy Zoltán, Füzi Iosif, Márton Aurelia, Oroian Silvia, Hiriţiu Mariana etc.
Iniţiativa înfiinţării Grădinii de Plante Medicinale în perimetrul Facultăţii de Farmacie din Tîrgu Mureş a aparţinut profesorului Kopp Elemér, cel care a organizat şi condus disciplina de farmacognozie de la începuturile ei, respectiv din anul universitar 1948/1949 până în 1961. Kopp Elemér (1890-1964) a venit la Tîrgu Mureş cu o experienţă vastă în domeniu, acumulată în cei peste 20 de ani (1923-1945) petrecuţi la Staţiunea Experimentală de Plante Medicinale din Cluj, unde a pus bazele cercetărilor fitochimice. În primii 10 ani a avut şansa de a fi colaboratorul profesorului Páter Béla (1860-1938), fondatorul renumitei staţiuni, înfiinţarea căreia a avut ca scop introducerea în cultură a plantelor medicinale indigene din flora spontană, dar şi a unor specii de pe alte meleaguri, ameliorarea lor şi determinarea conţinutului în substanţe active, în vederea valorificării superioare. Profesorul Kopp Elemér a fost ultimul director al staţiunii experimentale, până la desfiinţarea acesteia în 1945. La scurt timp de la venirea domniei sale la Facultatea de Farmacie din Tîrgu Mureş, profesorul Kopp a organizat Grădina de Plante Medicinale cu un sortiment de cca. 125 specii, o mare parte fiind aduse de la Staţiunea Experimentală din Cluj, iar ulterior şi de la Orăştie. Grădina a fost împrejmuită încă din primăvara anului 1949. În calitate de şef de disciplină şi profesor, Kopp Elemér a dat şcolii de farmacognozie din Tîrgu Mureş o orientare fitochimică modernă, acordând prioritate cunoaşterii principiilor active din plante (de fapt studiase chimia şi îşi luase doctoratul în chimie în 1916). Dar în aceeaşi măsură a acordat o mare importanţă introducerii plantelor medicinale în cultură şi ameliorării acestora. După pensionarea domniei sale în 1961, conducerea Catedrei de Botanică şi Farmacognozie, precum şi conducerea ştiinţifică a ambelor grădini (Grădina Botanică şi Grădina de Plante Medicinale) a fost încredinţată profesorului Rácz Gabriel, funcţie pe care o deţine până în 1991. În această perioadă, de Grădina de Plante Medicinale s-a ocupat în special prof. Dr. Csedő Carol. Profesorii Kopp, Rácz şi Csedő, personalităţi marcante ale Şcolii de Plante Medicinale din Tîrgu Mureş, sprijiniţi de celelalte cadre didactice ale disciplinei de farmacognozie, de ingineri agronomi şi grădinari au realizat această grădină aşa cum o vedem astăzi, cu mari eforturi dar plini de entuziasm, cu scopul de a crea o bază de învăţământ şi cercetare în domeniul plantelor medicinale, de a contribui la conservarea şi îmbogăţirea colecţiei de plante.
Parcul Dendrologic, amplasat în faţa clădirii Universităţii, a început să fie amenajat în anul 1908, odată cu terminarea clădirii principale, impunătoare, în care a funcţionat Şcoala de Subofiţeri, iar mai târziu Liceul Militar „Mihai Viteazu”. Aceste unităţi de învăţământ militar au funcţionat până la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, armistiţiul din 1945. În prima etapă a amenajării parcului s-au plantat o serie de esenţe răşinoase şi foioase (arbori, arbuşti), peluze iar în sera construită se obţinea materialul de înmulţire sau se ţineau la “hibernare” unele specii exotice. În cea de-a doua etapă Parcul Dendrologic, împreună cu sera au fost încredinţate Disciplinei de Botanică a Facultăţii de Farmacie (1948). În toată această perioadă patrimoniul vegetal a fost îmbogăţit cu arbuşti ornamentali: Spiraea, de-a lungul gardului înspre str. Gh. Marinescu, diferite soiuri de Rosa sau Thuja plantate în aliniat în faţa Universităţii, etc. De-a lungul anilor am asistat la îmbogăţirea colecţiei dendrologice. Astfel colecţia numără astăzi peste 175 taxoni vegetali, proveniţi din schimburi de material biologic sau aducerea din flora spontană a materialului biologic viu.